Inca nu am fotografiile de la meciul de ieri, doar cele aparute pe site-urile de stiri cum ar fi www.adevarul.ro, insa nu pot sa nu scriu cateva randuri despre evenimentul de ieri. Oficial, am anuntat ca Iasul a obtinut statutul de oras european al sportului, neoficial insa a fost un moment important pentru ca am demonstrat ca se pot realiza lucruri importante pentru orasul nostru daca orgoliile politice sunt lasate deoparte. La conferinta de presa au fost prezenti reprezentanti ai tuturor celor trei mari partide politice, oameni nu neaparat uniti de foarte mari afinitati personale dar care au inteles sa puna umarul atunci cand este vorba de un proiect bun pentru oras.

Raman memorabile cuvintele lui Victor Ponta de la conferinta de presa: “Personal sunt un impatimit al sportului si, pentru ca iubesc atat de mult sportul, incerc sa-l tin cat mai departe de politica”.

Am convingerea ca echipa de la primaria Iasului, sub conducerea primarului Gheorghe Nichita, va face din anul 2012 un an al sportului de masa, al sportului in cartiere, al fotbalului in curtea scolii, al streetball-ului, al mersului cu bicicleta si al miscarii in aer liber in parcurile orasului. Competitiile sportive pentru cluburile profesioniste sunt suficient pentru a ne achita de obligatiile statutului de oras european al sportului.

Categoric vom mai vorbi despre acest statut obtinut de Iasi pana anul viitor si apoi tot anul 2012. Sunt bucuros ca am putut demonstra in primul rand celor care au avut si au incredere in mine, dar si celor care m-au contestat si o fac in continuare, ca pot reprezenta eficient interesele orasului nostru in Europa. Saptamana trecuta mi-am prezentat raportul de activitate pentru ultimii doi ani si am reamintit jurnalistilor prezenti la intalnire promisiunile pe care le-am facut in campania electorala din 2009. Nu uit ce am promis si incerc permanent sa ma apropii de obiectivele pe care singur mi le-am fixat atunci.

Meciul de fotbal, desi arata ca unul aranjat, cu rezultatul convenabil pentru toata lumea, a fost insa unul foarte antrenant si peste asteptari din punctul de vedere al implicarii celor care au intrat in teren. Scorul de 2 la  2 a fost unul muncit. La scorul de 2 la 0 chiar am sperat ca vom castiga meciul. Ar fi fost pentru prima data cand politicienii ar fi castigat un meci cu presa. Noi am ratat mult iar ei au marcat pe finalul de meci. Pana la urma, daca ne intelegeam, nu ar fi iesit la fel de bine.

Pentru a fi corect pana la capat, rezultatul de egalitate este un succes pentru echipa politicienilor deoarece nimeni nu ne dadea nicio sansa. Am combinat insa inspirat experienta cu tineretea, talentul cu determinarea, conditia fizica buna cu asezarea inteligenta in teren. Una peste alta, in timp ce la PDL Iasi era scandal si se vorbea despre cat de rau este USL, noi anuntam obtinerea primului titlul european pentru orasul nostru. Este adevarat ca alaturi de noi a fost si Cip Paraschiv, caruia nu pot sa nu-i multumesc si pe aceasta cale, insa mie imi este imposibil sa-l asociez cu PDL-ul. Sunt convins ca in cazul lui dragostea pentru sport a fost cea care a invins ieri.

Am ramas doua zile in plus pentru ca in acest weekend a avut loc etapa de WRC (Campionatul Mondial de Raliuri) in Catalunya. Nu foarte des ai ocazia sa-i vezi pe Leob, Solberg, Sordo, Ogier si Latvala in actiune, in direct. Mai mult, intre cele peste 80 de echipaje inscrise in aceasta competitie se afla si un echipaj romanesc, ati ghicit, Keleti – Ponta. Sezonul estival fiind deja incheiat, preturile la cazare si la masa au fost foarte mici, vremea inca frumoasa, prin urmare toate conditiile pentru a ne putea bucura de spectacolul oferit cu generozitate de piloti si copiloti.

Proba de shakedown este spectaculoasa pentru ca masinile trec de mai multe ori pe acelasi traseu si pot fi admirate un timp mai indelungat. Este un fel de “speciala” ca cea de la Rapa Galbena din Iasi. Nu este insa una relaxanta pentru competitori. Cel mai bun exemplu il reprezinta Kimi Raikonnen care s-a rasturnat si a fost nevoit sa abandoneze. Mai jos aveti trecerea alor nostri.

httpv://www.youtube.com/watch?v=d2SsgvdanWo

Celelalte probe speciale fiind insa la distante foarte mari, nu am reusit sa ajung decat pe trei dintre ele. Ma declar insa multumit. Aveti mai jos filmarile cu telefonul mobil. Scuzati calitatea insa iPhone-ul face orice mai putin cartofi prajiti si filme de calitate ireprosabila.

httpv://www.youtube.com/watch?v=gVFBW2AAXs8

Pana la urma Edy si Victor au terminat pe un incredibil loc 21, in fata multor masini mult mai puternice si mai competitive. Ultima proba speciala au terminat-o pe 13 ceea ce reprezinta o performanta uriasa, avand in vedere ca primele 10 masini erau WRC-uri, adica un fel de OZN-uri. Marele lor merit insa este acela ca pe toate probele erau intinse steaguri ale Romaniei. M-am simtit mandru ca sunt roman cand au trecut prin fata a mii de spectatori si au fost aplaudati. Trebuie spus ca putine echipaje au primit aplauze din partea unui public foarte avizat si dornic de spectacol. Trecerea lor pe PS 9 a fost una frumoasa, curata, spectaculoasa si eficienta.

httpv://www.youtube.com/watch?v=xLlqqKw9Vvs

De remarcat este deocamdata discursul de stanga al lui Victor Ponta. Mi se pare foarte realist si conectat la situatia Romaniei. Pana la urma miza Consiliului trebuie sa fie repozitionarea PSD ca principal partid de opozitie. Din acest punct de vedere mesajele presedintelui PSD sunt corecte.

Continuare din aeroport.

Am votat si am plecat pentru ca riscam sa pierdem avionul. Dupa atatea zile de stat pe drumuri sunt mai mult decat nerabdator sa ajung acasa. Duminica pornesc din nou la drum.

Daca ma intrebati care este pulsul si care ar fi pronosticul meu, va spun sincer ca nu as risca nicio previziune. Toata lumea zambeste, iti strange mana si se abtine sa spuna da sau ba. Prin urmare trebuie sa asteptam numararea voturilor. Cred ca este si o consecinta a Congresului cand una aratau calculele si alta a iesit la vot. Sper sa avem un rezultat cand aterizam la Iasi.

Concluziile le vom analiza dupa ce avem rezultatele. Ramane din nou memorabil discursul lui Ion Iliescu despre cum ar trebui reorganizat partidul si discursul de stanga al lui Victor Ponta care se comporta tot mai mult ca un presedinte de partid. Discursurile celor doi candidati au fost influentate inevitabil de miza luptei si de mesajele cu care fiecare a sperat sa convinga membrii Consiliului National. Poate fi remarcata si prestatia lui Geoana care a demonstrat ca este un orator foarte bun, mai ales atunci cand nu mai simte presiunea functiilor.

Despre cum avea sa se deruleze Congresul v-am spus cateva lucruri vineri si trebuie sa mentionez din start ca nu am gresit absolut deloc. Aranjamentele si aliantele valabile la ora inceperii lucrarilor au cazut si s-au refacut de cateva ori pana la vot. Unele au cazut definitiv in timp ce altele surprinzatoare s-au format in timpul discursurilor candidatilor pentru diferite functii. Au existat tradari desi nimeni nu poate arata cu certitudine vreun tradator. Dupa ordinea in care au fost desigilate urnele se poate aproxima orientarea unei delegatii judetene fara ca cineva sa poata asocia un delegat cu un buletin de vot.

Spuneam ca vor conta discursurile insa mult mai importante vor fi discutiile din afara salii. Au contat discursurile candidatilor la prima functie in partid si mesajele date de liderii cu greutate. Dupa Ion Iliescu, singurul care a reusit sa ridice toata sala in picioare a fost Victor Ponta. Valul imens de simpatie de care se bucura avea sa se stinga foarte curand. Liderii de organizatii au simtit pericolul si s-au intors intre proprii delegati. Cu putin timp inainte de vot lucrurile pareau sa se intoarca din nou in favoarea lui Geoana. Intoxicarile si manipularile au facut ca oamenii sa devina suficient de confuzi incat sa mearga pe varianta propusa de liderul judetean. Cu cat ne apropiam mai mult de momentul votului cu atat mai tensionata era atmosfera. Dupa vot s-a asezat o liniste cumplit de greu de suportat. Nu mai era nimic de facut. Zarurile fusesera aruncate.

A fost de departe cea mai grea si cea mai importanta lupta pe care am dus-o pana acum si am avut parte de destule pana acum. Multi primari si colegi de la Iasi ma intrebau foarte mirati de ce ma consum asa de tare. Era greu de inteles pentru ei de ce m-am expus asa de tare in aceasta lupta, cunoscuta fiind pozitia liderului judetean. Desi mi-au apreciat luarile publice de pozitie din ultima saptamana, multi erau de parere ca ar fi fost mai sanatos sa nu le fi facut. Imi este greu sa gasesc un raspuns clar si cuprinzator. Cert este ca nu am analizat nicio secunda oportunitatea implicarii mele in competitie alaturi de Victor Ponta. Pur si simplu am intrat in lupta considerand din start ca este o datorie fata de generatia din care fac parte, fata de cei care au avut incredere in mine de-a lungul anilor si nu in ultimul rand fata de familie, prieteni si toti cei care-mi sunt dragi.

Incredere mea in Victor Ponta a fost construita in ani de zile de munca in aceeasi echipa. A fost alaturi de mine in toate momentele importante care mi-au marcat cariera politica. Prin urmare nu aveam cum sa nu-i fiu alaturi intr-o lupta cu miza de o asemenea amploare. Pentru ca il cunosc si pentru ca ii stiu activitatea nu am avut nici cea mai mica ezitare in a adera la proiectul sau. Am incredere in acest proiect si am afirmat acest lucru inca de acum trei saptamani cand o candidatura a sa nu era nici macar luata in calcul. Nu a fost premonitie si nici nu ma pricep sa ghicesc in stele. Pur si simplu mi-am exprimat speranta ca va exista in viitor un astfel de proiect si, ca sa fiu sincer pana la capat, ma gandeam ca batalia de ieri ar fi putut avea loc prin 2012. Acum pot spune ca a fost mai bine asa.

Primesc foarte multe sms-uri, mail-uri si telefoane de felicitare de parca eu as fi candidat pentru functia de presedinte al PSD. Nevoia de schimbare era reala si cei cu simtul realitatii normal dezvoltat nu aveau cum sa n-o observe. Tot mai multi pesedisti se simteau blocati intr-un partid fara perspectiva, fara viitor. Era clar pentru toti ca drumul pe care mergeam nu avea cum sa duca prea departe. Urmau inevitabil alte infrangeri, alte aliante rusinoase si o noua candidatura in 2014 fara sanse. Victoria lui Victor Ponta a readus speranta si increderea tuturor pesedistilor sau celor care au simpatizat PSD. Acum acesta are obligatia sa redea demnitatea, consecventa si eficienta activitatilor politice ale PSD.

Ma uit acum in urma si incerc sa-mi dau seama care a fost motivatia cea mai puternica. Care sunt resorturile care ne fac sa rezistam stresului, efortului si tensiunii care ating uneori valori greu de imaginat. Cu siguranta au contat enorm prietenia, increderea, dorinta de schimbare, solidaritatea de generatie si ambitia de a schimba lucrurile in bine. Cred insa ca puterea, rezistenta si determinarea pe care le solicita o astfel de lupta isi gasesc sursa in ceva mult mai profund. Cred ca au castigat ieri cei care au crezut mai mult intr-un principiu decat intr-o functie. In timp ce pentru unii era vorba mai mult de functii si de privilegii, pentru ceilalti lupta a avut si o componenta principiala. As fi ipocrit sa spun ca nu a fost o lupta pentru putere. Important este insa ce-si propune fiecare sa faca dupa ce a obtinut puterea. Eu sunt convins ca PSD are nevoie de un alt mod de a face politica si cred ca lucrurile se vor schimba in bine in perioada urmatoare. Congresul PSD 2010 trebuie sa insemne un pas important in reformarea clasei politice.

Am zis ca scriu doar cateva randuri si se pare ca nu reusesc sa ma mai opresc. Scuzati incoerenta. Sunt doar ganduri sincere puse in fraze brute, nefinisate. Posibilele greseli se datoreaza indispozitiei care amana o a doua lectura pentru mai tarziu.

Cred in continuare in Victor Ponta pentru ca a aratat ca nu se teme de votul colegilor de partid. In timp ce unii lideri se ascund in spatele listelor, fortand membrii de partid sa-i voteze chiar daca nu sunt de acord cu ei, acesta a propus un sistem electoral intern prin care presedintele sa fie ales de fiecare activist prin dezbateri in fiecare organizatie judeteana. De ce un membru de partid de la oras ar fi mai indreptatit sa-si aleaga presedintele de partid decat unul dintr-o comuna? Comitetul Executiv National de astazi a hotarat ca nu exista nicio diferenta intre voturile lor pentru simplul motiv ca nu mai conteaza. Este o foarte mare nedreptate care va costa foarte scump partidul pe termen mediu.

Cele doua etichete, de corupt si de comunist, atat de uzitate incat aproape ca se confunda cu cea de pesedist, nu i se pot aplica lui Victor Ponta. Nu stiu niciun scandal de coruptie in care sa fie implicat iar Revolutia la prins sub varsta majoratului.

Partidele de stanga din Europa au mai avut pusee de mandrie, vigoare si putere atunci cand au gasit curajul sa aleaga lideri tineri precum Tony Blair sau Zapatero. In rest, toate cele care s-au incapatanat sa mearga pe aceeasi linie au coborat sub 15% in preferintele electoratului. Scenariul nu este deloc fantezist daca ne incapatanam sa credem ca de fapt nu am pierdut nimic in decembrie 2009 si oamenii ne iubesc in continuare doar pentru ca purtam culoarea rosie. Eu am convingerea ca cei care l-au votat pe Basescu, dupa cinci ani de mandat esuat, nu ne vor vota niciodata, iar cei care ne-au votat resimt o frustrare atat de mare incat continuarea in aceeasi formula ar fi un dezastru pentru noi si o mana cereasca pentru PNL.

PSD are nevoie acum de curaj, viziune, indrazneala, coerenta, corectitudine, profesionalism, adica de tot ceea ce putea sa aduca Mircea Geoana in cei cinci ani de mandat si nu a facut-o. Eu am incredere in liderii organizatiilor judetene, pentru ca in cazul multor organizatii doar ei au mai ramas sa voteze la Congres, ca vor reusi sa inteleaga faptul ca un PSD slab inseamna sanse minime pentru ca ei sa mai castige functiile de senatori, deputati, presedinti de consilii judetene sau primari. Pana la urma nu este in discutie doar functia de presedinte ci, mai important pentru fiecare dintre ei, miza o reprezinta influenta pe care fiecare dintre ei o va mai avea in propriul judet.

Cristi Diaconescu a afirmat ca ar face parte dintr-o echipa cu Victor Ponta, in eventualitatea in care in turul doi ar intra acesta din urma cu Mircea Geoana. Sunt convins ca multi lideri importanti ai PSD vor realiza oportunitatea pe care o reprezinta candidatura lui Victor Ponta pentru iesirea fiecaruia dintre ei din impas. Era greu sa alegi intre candidaturile lui Nastase si Geoana. Argumentele erau mai degraba de ordin subiectiv, personal. Acum datele sunt total schimbate si se poate vorbi de o alternativa reala.

Nu ma voi lungi mai mult pentru ca nu are rost sa scriu tot ce ma framanta legat de viitorul PSD si, implicit, de al meu in politica. Nu ma vad, ca politician iesean, in echipa cu Marean Vanghelie. Nu-i voi contesta calitatile, pentru ca acestea exista si l-au adus pana aici, insa nu cred sub nicio forma ca poate ocupa o functie de prim rang intr-un partid care doreste sa redevina cel mai puternic din Romania.

PSD are nevoie de o alternativa dupa cinci ani de esecuri. Dupa ce a ajuns pe locul doi intre partide dupa PDL, risca sa ajunga al doilea partid din opozitie dupa PNL. Fara putere administrativa, fara o voce puternica cu care sa-si apare din ce in ce mai putinii alegatori, PSD risca sa ramana si fara demnitate in urma atacurilor paranormale si a calitatii indoielnice a celor care au devenit peste noapte comunicatorii principali ai partidului. Este nevoie de o schimbare si Ponta este schimbarea in care eu cred, tot asa cum am crezut in Gheorghe Nichita pe vremea lui Ion Solcanu.

L-am urmarit saptamana trecuta in plenul Parlamentului European pe Zapatero, primul ministru al Spaniei si liderul stangii spaniole. Mi-am adus aminte de momentul in care a castigat sefia partidului, de putinele sanse care i s-au dat initial si de scepticismul cu care era privit mandatul sau. Nu era decat un tanar fara prea mare notorietate in partid care propunea un proiect ambitios. Acum Zapatero conduce singurul partid mare de stanga din Europa care se afla la guvernare. Mai mult, este cel mai apreciat lider al stangii europene. In Marea Britanie laburistii englezi , dupa ce au renuntat la Tony  Blair, nu reusesc sa opreasca trendul descendent din sondaje, in conditiile in care mai sunt doar cateva luni pana la alegeri. Doar un miracol ii mai poate salva. L-au reactivat si acesta in speranta ca vor reusi sa transfere din simpatia de care se mai bucura insa Blair catre Gordon Brown. Sansele sunt insa minime.

Cred ca, daca PSD ar gasi curajul sa faca o schimbare de genul celei din Spania, ar fi sanse reale ca social-democratia romaneasca sa nu urmeze modelul laburistilor. In momente dificile este nevoie de indrazneala si de viziune.

Momentul congresului din 2005 a insemnat, fara doar si poate, o schimbare in bine pentru PSD. Fara sa intru in analize, sunt convins ca ultimii cinci ani au insemnat democratizarea interna a PSD-ului. Din pacate nu a fost atins obiectivul principal al acestor cinci ani, acela de a castiga alegerile prezidentiale. Greselile care au decis esecul sunt acum platite de fiecare membru de partid.

Nu stiu cu cine voi vota la Congres. Va depinde foarte mult de modul in care organizatia judeteana PSD Iasi se va regasi in echipa de conducere. Este foarte important sa ai o voce puternica la Bucuresti. Am vazut atunci cand s-a votat bugetul ce consecinte grave are pentru oras faptul ca PDL Iasi nu conteaza in conducerea de la Bucuresti. Stiu insa ca un proiect cu Victor Ponta presedinte al PSD ar avea sanse mari sa fie unul de succes.

La revenirea la punctul de service, Victor si Edi aveau 20 de secunde in fata. Si-au pastrat avantajul si pe ultimele probe astfel incat seara au sarbatorit prima participare la raliu si prima victorie.

Le urez mult succes si s-o tina tot asa pana la finalul sezonului!

Voi reveni maine cu poze din competitie…