Trecand in revista presa ieseana, aflu ca tinerii ieseni au ocupat locul 1 pe tara la Olimpiada de chimie si unul dintre cele mai bune rezultate din istorie la cea de fizica. Ma simt obligat sa privesc aceste vesti cu bucurie si tristete deopotriva. Este imbucurator ca tinerii ieseni au rezultate foarte bune la nivel national si ca mai sunt profesori care se incapataneaza sa nu renunte la standardele de calitate si de performanta. Pasiunea cu care acestia isi fac meseria si stoicismul cu care refuza sa se lase scarbiti de dispretul cu care sunt tratati de guvernanti sunt demne de o mai mare recunostinta din partea noastra, a tuturor. Nu pot insa sa nu fiu trist cand stiu ca acestea sunt de fapt cazuri izolate, situatia generala a invatamantului romanesc fiind una deplorabila. Reducerea bugetului pentru educatie, umilirea cadrelor didactice, blocarea investitiilor in infrastructura scolara si lipsa unei viziuni generale asupra directiei in care trebuie sa mearga scoala romaneasca ma fac sa privesc cu pesimism viitorul nostru ca popor.

Nu are niciun sens sa fac acum o analiza a bugetelor alocate educatiei la nivel de UE27. Agenda Lisabona 2020 presupune cresterea investitiilor in educatie. Evident ca la noi nu poate fi decat invers. In judetul Iasi se inchid aproape 30 de scoli din mediul rural, ceea ce inseamna automat abandon scolar si scaderea calitatii actului didactic. Cum s-o fi incadrand oare masura asta in Agenda Lisabona?!

II felicit pe tinerii olimpici si pe profesorii care ii pregatesc pentru incapatanarea cu care ne demonstreaza ca Romania poate avea un viitor in domeniul cercetarii si inovarii, ca avem resursele necesare sa depasim conditia de stat membru de mana a doua. Datorita lor mai putem spera.