“1. Toate statele mari din Uniunea Europeană (cu o populaţie de peste 20 milioane de locuitori) au parlamente bicamerale. Peste 80% din populatia Uniunii Europene are parlament bicameral;
2. Un număr redus de parlamentari înseamnă o reprezentare mai slabă a cetăţenilor. Numărul scăzut al parlamentarilor de la nivel naţional este compensat de existenţa unor alte nivele de reprezentare;
3. Un parlament mai mic, compus dintr-o singură cameră va fi mai uşor de controlat şi, la rândul său, va avea o capacitate de control scăzută asupra celorlalte puteri din stat, afectând însuşi procesul democratic;
4. Simplificarea activităţii legislative nu garantează calitatea actului legislativ – practica ordonanţelor de urgenţă care este simplă şi rapidă, este o dovadă în acest sens;
5. Nu există nici o corelaţie statistică între forma parlamentului, numărul de deputaţi şi nivelul corupţiei, care este generat de un complex de factori;
6. O tradiţie centrală a democraţiei româneşti este bicameralismul. România a avut parlament unicameral numai sub dictatură
7. Instabilitatea politică nu începe în parlament, ci doar îşi produce efectele în cadrul acestei instituţii. Vinovaţii pentru starea de fapt trebuie aşadar căutaţi în altă parte, în special în Guvern.”