Reforma partidelor politice

Asistam de ceva vreme la framantari interne, unele mai reformatoare decat altele, in toate partidele politice. Dupa incheierea ultimei lupte dintr-un lung sir de sapte in numai trei ani, se pare ca toate partidele au intrat intr-un proces de reformare, de reasezare a structurilor si de recalibrare a mesajelor. Unii pun problema siglei si a denumirii, altii sunt preocupati de statut, unii lideri sunt contestati in timp ce echipe noi formate in mare parte tot din politicieni vechi cer o improspatare a modului de a face politica. Foarte putini sunt cei care iau in serios schimbarea modului de a face politica in Romania. De remarcat este proiectul propus de Victor Ponta. Deloc lipsite de substanta par a fi unele principii lansate de la Bruxelles de Cristian Preda si Monica Macovei.

Ce ne scapa insa din vedere este faptul ca principala problema a clasei politice este aceea ca nu mai vorbeste de ani buni aceeasi limba cu electoratul. Ideologiile politice, atat cat conteaza in tara noastra, nu mai au nicio legatura cu realitatile societatii romanesti de astazi. Pentru a-si argumenta ideologic actiunile politice, partidele apeleaza la doctrine care si-au indeplinit misiunea in secolul XIX si inceputul secolului XX. Cele doua razboaie mondiale si reconstructia Europei au facut ca dezbaterea ideologica sa fie amanata. Abia in 1997 apare o incercare de adaptare a doctrinei social democrate la noile realitati. Tony Blair, Gerhard Schroder si Bill Clinton sunt cei care inteleg ca muncitorii adusi de la tara la oras in perioada revolutiei industriale au suferit transformari importante. Categoriile sociale destul de clar delimitate de la sfarsitul sec XIX si inceputul sec XX au fost inlocuite de alte categorii sociale cu nevoi specifice.

O analiza a partidelor romanesti arata foarte clar faptul ca acestea au preluat doctrine in functie de pozitionarea lor pe scena politica fara sa-si puna problema adaptarii lor la ceea ce se intampla in Romania dupa decembrie 1989. Mai mult decat atat, in ultimii douazeci de ani, unei societati aflate intr-o continua efervescenta acestea i-au opus un conservatorism ideologic greu de inteles. In timp ce societatea a avansat mai mult sau mai putin ezitant spre democratia europeana, partidele au ramas la nivelul discursiv al anilor ’90. Aceasta poate fi una dintre explicatii pentru lipsa de idei si de solutii la problemele reale, concrete, ale romanilor.

Fara indoiala ca discutia despre modul de organizare a fiecarui partid si despre echipa de lideri nationali, regionali si locali, este una foarte importanta si utila. Partidele insa ar trebui sa se reconecteze cat mai rapid la Romania reala. Partidul care va avea curajul si puterea de a renunta la anumite principii invechite si de a reinventa propria ideologie, va fi cel care va avea prima sansa in recastigarea pe termen lung a increderii romanilor.

Tags: , , ,

Lasati un comentariu


 

orizontal line