Jurnal | Catalin Ivan | atitudinea schimba viitorul

Dreapta romaneasca

Poate este disperare, sau poate este doar demagogie, insa imi vine sa rad cand aud liderii PDL vorbind de victoria dreptei romanesti. Din 2005 pana in 2008 PNL a fost tinta preferata a atacurilor lui Basescu si a pedelistilor, ca o consecinta fireasca. Alianta DA a murit din cauza ca Traian Basescu a incalcat protocolul si i-a cerut lui Tariceanu sa demisioneze din functia de prim-ministru. Toata lumea stie ce eforturi a facut Tariceanu pentru a reusi sa-i tina piept lui Basescu. In fine, este greu de uitat si episodul “tradatorilor liberali” cand o pate dintre liderii marcanti ai PNL au format un partid nou pe care l-au numit PLD. Au participat la alegerile europarlamentare din toamna lui 2007 si au obtinut un rezultat bun rupand din voturile PNL. Apoi, peste noapte, liderii PD si PLD din tara s-au trezit casatoriti cu acte in regula. Nu le-a cerut nimeni parerea. A fost o decizie luata la Cotroceni si implementata imediat, fara comentarii.

Toate aceste episoade au presupus scandal, certuri si nemultumiri atat de partea liberalilor, tradatori sau nu, cat si de partea democratilor. Toate aceste scandaluri au facut ca decizii importante pentru Romania sa nu fie luate la timp. Perioada de crestere economica a fost sacrificata pe altarul interesului meschin al unui singur om. Toate aceste conflicte au avut un singur numitor comun: interesul lui Traian Basescu.

Si mai amuzant este Traian Basescu atunci cand se identifica cu dreapta romaneasca. Poate putini stiu, insa singurul partid din Europa care a reusit performanta incredibila de a trece din stanga in dreapta peste noapte a fost PD-ul condus de acelasi Traian Basescu. Cat de seriosi sunt cei de la PDL cand spun ca sunt de dreapta? Tot la fel de seriosi ca atunci cand faceau parte din Internationala Socialista?

Tags: dreapta romaneasca, PD, PDL, PLD, PNL

Nu exista raspunsuri la “Dreapta romaneasca”

Eu Says:
November 27, 2009 at 9:43 am

Comenteaza si mizeria trucata cu “basescu loveste un copil”. Spune cum toata presa moguliana (antenele si realitatea) au mintit poporul cu televizorul. Stiu, nu poti sa faci asta, ca esti de-al casei… asa se face politica in tara asta de rahat.
Catalin Ivan Says:
November 27, 2009 at 1:19 pm

Intr-adevar este o mizerie. Insa mizeria care ar trebui sa te infurie la maxim este cea facuta de Traian Basescu, presedintele tuturor romanilor, un model de moralitate si conduita. Nu este un trucaj dupa cum a aratat expertiza tehnica. Pe mine ma intereseaza ca roman, atunci cand imi aleg presedintele, daca ceea ce se vede in imagini este adevarat. In mod normal, intr-o tara civilizata, un astfel de candidat ar trebi sa se retraga din competitie. Se pare ca nu traim intr-o tara civilizata. Inca nu stim ce inseamna normalitatea.
Alin Ciubotaru Says:
November 30, 2009 at 6:19 pm

Si mai amuzant, Catalin, e sa-l auzi pe Emil Constantinescu dezbatand dpdv doctrinar politica romaneasca. Stii ce cred eu? Ca habar n-avem. Nici eu, nici tu nici marea majoritate a analistilor media. Ne lipsesc lecturile. Si daca le avem, ne lipseste claritatea si experienta politica sa traducem aceste lecturi in limbajul realitatilor din sec. XXI.

Imparteala “doctrinara” la noi s-a facut, in opinia mea, undeva prin 91-92, in pro si anti Iliescu. Momentul mineriadei ’91 a fost un puternic catalizator in acest sens.

Catalin, cu riscul de a repeta “tonomatic”: eu, Alin Ciubotaru, nu-mi pot pune macar problema de a vota cu cineva care face parte dintr-un partid in care pe fotoliul de scaun de onoare troneaza Ion Iliescu. Nu vorbesc de Hrebe, de Nastase, de Vanghelie… astia sunt dust in the wind din punct de vedere istoric. Iliescu insa e nu doar un brand politic major, dar si un simbol puternic al neocomunismului.

Pot privi cu simpatie inspre un Ponta sau Diaconescu (sau Catalin Ivan, de ce nu), dar nu uit niciodata ca presedintele lor de onoare -repet, de ONOARE- este Ion Iliescu.

In lumina acestui argument, orice dezbatere despre carentele doctrinare ale celor care se raporteaza la Ion Iliescu cu prefixul anti se topeste ca untul in tigaie.