Clasa politica de razgandaci
In vara lui 2005 Tariceanu a anuntat ca-si da demisia din functia de premier pentru a declansa alegerile anticipate si apoi s-a razgandit.
In primavara lui 2007 Basescu ne-a amenintat ca-si da demisia la cinci minute dupa votul din Parlament si s-a razgandit,
PNL-ul a votat legea de majorare a salariilor pentru profesori, a primit aplauze pentru asta si apoi ghiciti ce a facut… s-a razgandit.
PDL-ul a fost partas la marirea pensiilor parlamentarilor dintr-un motiv foarte simplu, pentru ca si pedelistii care au au votat erau parlamentari, si apoi, pentru ca nu da bine politic inainte de alegeri, si nu da bine deloc, s-a razgandit.
Acum probabil ca Adomnitei va trebui sa se descurce cu placinta incinsa pe care i-au pus-o in brate PSD si PDL, dar pe care el a primit-o fara nicio ezitare. Proaspat insuratelul tanar ministru iesean are doua variante:
1. sa refuze sa dea banii profesorilor si oricaror altor categorii de bugetari si, prin urmare, sa ramana cu o imagine buna in partid si una publica dezastruoasa;
2. sa accepte majorarea salariilor profesorilor, marire pentru care a si votat in Parlament, si sa-si prezinte demisia inaintea negocierilor cu celelalte sindicate care ameninta sa iasa in strada. Rezultatul ar fi dezastruos in partid si cat de cat onorabil in fata publicului.
Orice ar face acum Adomnitei se va contabiliza negativ pentru viitoarea lui cariera politica pentru ca are de ales in a pierde unul dintre cele doua atuuri foarte importante ale unui politician: sprijinul unui partid si imaginea publica buna.
Pentru Cristian Adomnitei viitorul nu mai suna chiar asa de bine.









Youtube
Twitter
LinkedIn
Facebook