Jurnal | Catalin Ivan | atitudinea schimba viitorul

O privire scurta asupra economiei nationale

M-am considerat tot timpul ca fiind un optimist convins. Am crezut, si inca mai cred intr-o oarecare masura, ca putem influenta ceea ce ni se intampla printr-o gandire pozitiva. Cred ca drumul spre succes este facilitat intr-o masura importanta de capacitatea fiecaruia dintre noi de a ne convinge ca ne sta in putere sa ne realizam obiectivele.

Cu cat adun mai multi ani de experienta in politica, din pacate, simt ca devin din ce in ce mai analitic si mai sceptic in ceea ce priveste realizarea unor obiective. Ceea ce mi se parea usor de realizat cu doar cativa ani in urma, acum pare sa depinda de foarte multi factori. Totul este cu atat mai complicat cu cat incerci sa analizezi fiecare detaliu al unui proiect. Poate asa se explica faptul ca marile realizari in diferite domenii au fost rezultatul indraznelii, optimismului considerat exagerat de unii la momentul respectiv, a temeritatii si mai putin a unui spirit analitic, echilibrat sau conservator. Marile descoperiri au venit pe fondul celor care au indraznit sa-si doreasca altceva. Nimeni nu a inventat nimic incercand sa pastreze lucrurile asa cum sunt.

Revenind, oricat de obiectiv si optimist mi-as impune sa fiu, nu vad cum economia Romaniei va putea sa iasa din criza in care se afla. Pentru ca o economie nationala sa spere la crestere solida, pe baze sanatoase, ea trebuie sa-si gaseasca o nisa de maxima competenta pe piata unica europeana si apoi pe cea mondiala. Competitivitatea la export nu poate rezulta pe termen lung decat din ultraspecializarea statelor in producerea unor bunuri si servicii cerute pe piata externa. O conditie esentiala in acest sens este competitia reala intre agentii economici care activeaza pe piata interna. Desi in Romania se vorbeste de concurenta si se pune problema pietei libere, in realitate lucrurile stau total diferit.

In ultimii 20 de ani au prosperat in special companiile care au lucrat intr-un fel sau altul cu statul. Mai mult, economicul a incercat permanent sa influenteze piata interna in favoarea unora sau altora. O dovada clara o reprezinta numarul mare de oameni de afaceri de succes, cu afaceri de milioane de euro, care intra in politica. Fara a considera ca politica ar trebui interzisa oamenilor de afaceri, deoarece sunt de parere ca acestia pot aduce un plus de valoare dezbaterilor pe teme economice, cred insa mai mult in capacitatea acestora de a influenta politicile statului in calitate de parteneri de dialog. Exista la nivelul tuturor companiilor mai mari sau mai mici preocuparea de a se pune la adapost de factorul politic sau de a castiga sprijinul acestuia. Aceasta mentalitate are o cauza directa in felul in care toate partidele politice s-au raportat la mediul de afaceri. Parghiile prin care politicul poate pune presiune pe mediul de afaceri, sau prin care poate modifica regulile jocului, sunt foarte multe si foarte des utilizate de absolut toti cei care au fost la putere.

Mai nou, statul influenteaza radical mediul economic prin imprumuturile imense de pe piata bancara interna. Aceasta actiune iresponsabila a Guvernului deterioreaza profund conditiile de creditare pentru agentii econimici si blocheaza accesul acestora la sursele de finantare. De aici mai este un singur pas pana la lipsa de lichiditati, scaderea productiei, venituri reduse la buget, somaj etc. Indatorarea fara limita atat de pe piata interna cat si de pe cea externa va avea consecinte negative grave in urmatorii douazeci sau chiar treizeci de ani. Despre asta vom vorbi insa cu alta ocazie.

Prin urmare, nu cred ca in Romania avem un mediu de afaceri sanatos, dezvoltat in conditii de piata libera reala. In masura in care aceasta ipoteza se dovedeste a fi una viabila, reala, putem concluziona ca economia Romaniei nu are capacitatea de a identifica domenii in care sa exceleze la nivel european. Am mari indoieli ca, in ritmul in care merg lucrurile acum, vom reusi sa fim mai mult decat o societate de consum. Economia romaneasca risca sa devina cel mult una auxiliara, de sprijin pentru alte economii europene.

Tags: competitie, Economie