Minunata lume austriaca
Am profitat de faptul ca sotia mea, Catalina, are un eveniment in Austria si am zis sa plec pentru cateva zile din Iasi. Mi-am luat placa si cateva lucruri, pentru trei zile, si am ajuns in mai putin de jumatate de zi undeva langa un lac, intr-un sat cu maxim 30 de case (daca le pot numi asa). Suntem undeva departe de vreun mare oras, cel mai apropiat fiind la mai bine de 80 de kilometri. Ca sa rezum descrierea locului: un lac destul de mare, vreo trei cabane si o singura partie de schi.
N-are rost sa spun ca ninge fara oprire si ca drumurile sunt curate, fara urma de zapada. Totul parca este desenat, nimic nu-i unde n-ar trebui sa fie. Ma mir de parca ar fi prima oara cand ies din tara, desi numai in Austria am mai fost de cateva ori.
Partia este relativ mica insa are teleschi modern care te urca rapid in varf. Proprietarii pensiunii sunt si cei care conduc afacerea. Ei servesc la masa, ei intretin atmosfera, ei hranesc animalele, fac curatenie in camera si tot ei inchiriaza si schiuri si ingrijesc partia. Cabana a fost construita pe etape, din generatie in generatie. Bunicii actualilor proprietari au inceput afacerea si intreaga familie a muncit s-o creasca pas cu pas. Acum au partie proprie, un mic iaz cu peste, un tarc care se intinde pe cateva hectare cu padure, cativa cerbi si cateva caprioare care se plimba in vazul turistilor, vaci fara numar ( nu pentru ca ar fi manelisti dar singurul care putea da o cifra exacta era sotul, absent la momentul vorbirii), tractor de dezapezit si multe altele pe care nu le gasesti la multe pensiuni. O afacere de familie sanatoasa si frumoasa construita in cateva decenii. Cu toate astea este modesta, preturile sunt chiar mici si te simti bine pentru ca nu este frecventata de snobi.
Astazi a fost un fel de concurs de schi slalom pentru cei din regiune. Au venit peste 200 de participanti cu varste intre 5 si 60 si ceva de ani. Petru mine este un soc sa-i vad cat sunt de in forma si cum reusesc sa-si petreaca sanatos serile in familie. In fiecare seara partia se umple de copii, tineri, femei si barbati de toate varstele. Nu are rost sa fac comparatie cu felul nostru de a trai si cat de sanatos este sa vii acasa la 17, sa mananci, sa dormi putin, sa iesi la o bere, sa mananci din nou si sa te bagi din nou in pat pentru ca a doua zi este o noua zi de munca. Austriecii din zona asta mi-au castigat respectul. Ii invidiez la modul cel mai sincer si inofensiv.
M-am dat si eu cu placa si se pare ca incep sa prind miscarile. Spre seara mi-am dat seama ca trebuie sa schimb piciorul din fata… mergeam cu dreptul si maine voi incerca cu stangul. Pana acum este bine ca s-au rarit cazaturile si ca reusesc sa urc cu teleschiul.
Va tin la curent cu frumoasa lume austriaca si cu progresele pe care le fac pe placa.
Puterea Dushului Says:
yrra ioana Says:
). Mult succes in dobandirea abilitatii de manevrare a nastrushnicei placi de snowboard.
S Says:
Website
Youtube
Twitter
LinkedIn
Facebook